Stiu deja ca nu „trebuie” nimic, ci ca „pot – oricand – alege sa”…, iar aceasta constientizare ma aduce in contact cu o putere subtila care ma ajuta sa ma simt in confort.

Fiindca nu mi-au placut niciodata bilanturile, optez in mod responsabil pentru concluzii, cu energia cuminte a „celei care a trecut prin”…

1. Trecutul nu ne mai poate aduce nicio noutate. Il putem doar „privi” – desigur, retrospectiv – ca pe un taram al experientelor noastre irepetabile – singulare ori cumulate – la care ne intoarcem ori de cate ori simtim nevoia de a analiza, a intelege sau … a vindeca; in acest context, puterea detasarii de emotiile „fierbinti” este extrem de valoroasa!

Poti citi continuarea articolului in revista Psychologies.

Autor: Ane-Mary Ormenisan