Analiza Tranzactionala (AT) poate oferi solutii eficiente in orice domeniu in care este nevoie de intelegerea individului, a relatiilor si a comunicarii.
Parintele Analizei Tranzactionale este Eric Berne.
Ce este Analiza Tranzactionala?
- O teorie explicativa a personalitatii, care pune la dispozitie un sistem articulat al comunicarii interumane;
- Un sistem psihoterapeutic dedicat evolutiei si schimbarii personale ce contine o larga paleta de teorii si tehnici care pot fi utilizate de catre persoane sau grupuri in folosul individual ori colectiv, pentru dezvoltarea lor la potentialul maxim;
- O terapie cognitiv-comportamentala, emotionala si psihodinamica, fundamentata pe conceptele interactiunilor observabile dintre oameni.
Concepte simple si profunde
Foloseste concepte simple si profunde, atent justificate si pe intelesul tuturor.
Constientizarea, gandirea si responsabilizarea
Stimuleaza constientizarea, gandirea si responsabilizarea.
Dezvoltarea armonioasa
Faciliteaza dezvoltarea armonioasa a indivizilor, cuplurilor, familiilor si grupurilor.
Care este scopul Analizei Tranzactionale?
Tinta principala a dezvoltarii umane prin AT este dobandirea AUTONOMIEI, ale carei componente sunt:- Constienta, inteleasa prin a fi aici si acum. Aceasta inseamna capacitatea recunoasterii propriilor senzatii si sentimente ca raspunsuri la realitatea curenta.
- Spontaneitatea, care exprima sentimentul liberei alegeri de a opta pentru un anumit comportament.
- Intimitatea, care presupune interactiune deschisa si increzatoare in timpul careia adevaratele sentimente sunt exprimate si impartasite de catre partenerii aflati in relatie.
Care sunt principiile Analizei Tranzactionale?
AT are la baza un sistem filozofic ale carui principii de baza sunt urmatoarele:- Toti oamenii sunt OK.
- Fiecare om are capacitatea de a gandi.
- Oamenii isi decid in mod liber destinul, iar aceste decizii pot fi schimbate.
Care sunt domeniile de specializare ale Analizei Tranzactionale?
Clinic
ca sistem de psihoterapie.
Educational
ca suport destinat celor care sunt implicati in activitati de invatare si predare, pentru ca acestia sa dezvolte o comunicare clara si sa evite confruntarile neproductive.
Organizational
ca instrument managerial de comunicare si analiza a organizatiilor.
Consiliere
(ultima specializare aparuta) - ca domeniu de granita in sprijinul celor care vor sa-si dezvolte potentialul uman.
1. Modelul structural al Starilor Eului (diagrama PAC)
Starile Eului interior constituie un ansamblu coerent de comportamente, ganduri si sentimente care exprima aspecte ale personalitatii noastre la un anumit moment dat.Exemple:
- Daca ne comportam, gandim si simtim - ca raspuns la ceea ce se intampla in jurul nostru aici si acum - utilizand toate resursele de care putem dispune ca adulti, ne aflam in starea eului interior de Adult.
- Uneori ne comportam, gandim si simtim intr-un fel asemanator cu cel al unuia dintre parinti sau cu al altor figuri parentale (unchi, matusi, bunici, bone). In astfel de situatii putem spune ca ne aflam in starea eului interior de Parinte.
- Alteori se intampla sa revenim la modelele de comportament, gandirea si sentimentele pe care le aveam atunci cand eram copii. In asemenea situatii putem spune ca ne aflam in starea eului interior de Copil.
2. Tranzactiile
- Atunci cand comunicam, putem alege sa dialogam utilizand orice stare a eului nostru interior. Acest schimb de informatii, ganduri si emotii se numeste tranzactie.
- Folosirea modelului structural al starilor eului pentru a analiza secventele tranzactiilor reprezinta analiza tranzactionala propriu-zisa.
- Comunicarea eficienta are loc atunci cand schimbul de tranzactii are loc in cadrul de referinta al aceleiasi stari a Eului interior.
3. Stroke-urile
- Atunci cand facem schimb de tranzactii, semnalam la nivel verbal si non-verbal recunoasterea unei persoane, iar aceasta ne confirma prin raspuns faptul ca ne-a remarcat, la randul sau. Orice schimb de tranzactii este implicit si un schimb de stroke-uri.
- In limbajul Analizei Tranzactionale actul de recunoastere este numit stroke.
- Eric Berne, parintele AT, a numit nevoia oamenilor de a fi stimulati fizic, mental, psihic si spiritual - foame de stimuli. El a ales cuvantul stroke pentru a se referi la nevoia tuturor fiintelor de atingere (foamea de stroke-uri), chiar si atunci cand acestea se afla la varsta matura.
- Pe masura ce devenim adulti, invatam sa substituim atingerea fizica prin alte forme de recunoastere: complimente, imbratisari, zambete sau incruntari, injurii, invective - orice ne poate demonstra ca existenta noastra a fost recunoscuta.
- Oamenii au nevoie de stroke-uri pentru a-si mentine starea de confort fizic, mental, psihic si spiritual.
Tipuri de stroke-uri
- Verbale (cuvinte, expresii) sau non-verbale (atingeri, mangaieri, strangeri de mana, impingeri, loviri)
- Pozitive (complimente, imbratisari) sau negative (amenintari, lovituri)
- Conditionate pozitive (”Ai lucrat excelent!”), conditionate negative (”Nu-mi place bluza ta!”) sau neconditionate pozitive (”E grozav sa te stie omul prin preajma!”) ori neconditionate negative (”Pur si simplu ma calci pe nervi!”)
Intarirea comportamentului
De-a lungul vietii testam tot felul de comportamente pentru a descoperi care dintre acestea ne procura stroke-urile de care avem nevoie. In final, ajungem sa devenim din ce in ce mai inclinati sa repetam comportamentele care ne conduc la stroke-urile pe care ni le dorim.A oferi si a primi stroke-uri
- Fiecare om are o combinatie de stroke-uri preferata.
- Este important sa fim autentici si onesti atunci cand oferim sau primim stroke-uri.
- Doar stroke-urile pozitive sunt cele care dinamizeaza intr-un mod confortabil dezvoltarea armonioasa a oamenilor.
Filtrul stroke-urilori
- Atunci cand primim stroke-uri care nu intra in tipologia celor pe care ni le dorim, le ignoram sau le minimalizam.
- Asadar, filtram stroke-urile in mod selectiv.
- In functie de alegerile pe care le facem, reusim sau nu sa ne consolidam de-a lungul vietii increderea in propriile forte si in buna-credinta a celor din jur.
Economia stroke-urilor
Cu extrem de rare exceptii, parintii le impun copiiilor 5 reguli restrictive privitoare la stroke-uri:- Nu oferi stroke-uri atunci cand le poti oferi!
- Nu cere stroke-uri atunci cand ai nevoie de ele!
- Nu accepta stroke-urile daca ti le doresti!
- Nu respinge stroke-urile atunci cand nu le doresti!
- Nu-ti oferi tie insuti stroke-uri!
- Aceste 5 reguli alcatuiesc economia de stroke-uri.
- Parintii actioneaza astfel pentru a-si tine sub control copiii, astfel incat acestia din urma sa dezvolte comportamentele agreate de ei.
- O asemenea atitudine a parintilor este de fapt o forma de manipulare care impieteaza asupra dezvoltarii armonioase a copiilor.
- Dupa ce au deprins regulile generale de convietuire in societate, copiii trebuie incurajati sa se comporte in mod autentic si dezinvolt, astfel incat sa poata deveni la maturitate cu adevarat autonomi.
- Ca adulti putem reconsidera oricand deciziile luate in copilarie, astfel incat sa ne construim o viata frumoasa si plina de satisfactii.
- Ne putem oferi oricand noua insine stroke-uri pozitive, pentru a suplini un deficit pe care il constientizam.
Banca de stroke-uri
E util sa stocam in memorie stroke-urile pozitive de care avem nevoie pentru a ne simti bine si mai cu seama sa realimentam permanent ”contul”, astfel incat fluxul nostru de energie vitala sa se pastreze in zona de confort.4. Structurarea timpului
Atunci cand oamenii tranzactioneaza in grupuri sau perechi - folosind factorul timp in diferite moduri specifice care pot fi inregistrate si interpretate - putem vorbi despre analiza structurarii timpului.5. Scriptul
Inca din copilaria timpurie concepem o poveste a propriei noastre vieti, careia ii adaugam detalii semnificative pana aproape de implinirea varstei de sapte ani. In perioada adolescentei o revizuim. Ca adulti, nu ne mai gandim la istoria pe care am imaginat-o candva, insa cu toate acestea o traim, fara a mai fi constienti de ea. Povestea vietii noastre se numeste in Analiza Tranzactionala scenariu de viata. Analizand acest concept putem intelege cum ajung oamenii sa-si creeze probleme si ce pot face ca sa le rezolve.6. Desconsiderarea, redefinirea, simbioza
Ignorarea ne-constientizata a informatiilor relevante pentru rezolvarea unei probleme se numeste in Analiza Tranzactionala desconsiderare. Modelul care analizeaza desconsiderarile in termeni de domeniu, tip si nivel poarta denumirea de matrice a desconsiderarilor si constituie un instrument valoros in solutionarea problemelor.- Deformarea perceptiei unei persoane asupra realitatii - in asa fel incat aceasta sa se potriveasca scenariului sau de viata - este numita in AT redefinire.
- Simbioza exista atunci cand doi sau mai multi indivizi se comporta de parca ar alcatui o singura persoana.
- Atunci cand implica desconsiderarea oricareia dintre starile Eului interior, simbioza este considerata nesanatoasa.
- Un exemplu clar de simbioza sanatoasa este relatia care exista intre parinte si copilul sau. Pana cand cel mic va creste, dezvoltandu-si in timp Adultul si Parintele (ca stari ale Eului sau interior), tatal, mama, ori celelalte figuri parentale vor indeplini pentru el aceste roluri functionale.
7. Sentimentele parazite, timbrele si jocurile
- Sentimentele de tip racket sunt emotii familiare invatate si incurajate in copilarie, traite in diferite situatii stresante si maladaptative, ca instrumente adulte de solutionare a problemelor.
- Racket-ul este un set de comportamente scenariale utilizate in afara constiintei - ca mijloace de manipulare a mediului - care implica trairea de catre persoana respectiva a unui sentiment racket (neautentic).
- Prin contrast, sentimentele autentice sunt cele pe care le simtim in mod spontan si sincer cand suntem copii, inainte de a invata sa ni le cenzuram fiindca au fost descurajate in familie.
- Timbrul este acel sentiment racket pe care cineva l-a pus la pastrare cu intentia de a-l schimba mai tarziu pe o recompensa negativa.
- Eric Berne a definit jocul ca fiind o serie de tranzactii - care cuprinde o Momeala, o Stratagema, un Raspuns, o Comutare si o Deruta - prin care se ajunge la o recompensa negativa.
- Vann Joines a considerat jocul ca fiind un proces: in care facem ceva cu un motiv ascuns aflat in afara constientei Adultului, care devine explicit doar cand participantii nu-si schimba modul in care se comporta si care are drept rezultat faptul ca toata lumea se simte derutata, neinteleasa si nemultumita.
- Oamenii joaca astfel de jocuri doar atunci cand nevoile lor psihologice nu au fost indeplinite intr-un mod adecvat.